Questa raccolta di detti conflentesi, scritta in dialetto, nasce dall’impegno e la collaborazione di tanti Conflentesi. Tutti insieme, abbiamo scritto e commentato tanti detti popolari di Conflenti in lingua originale, abbiamo letto, spiegato e ricordato le parole degli antichi.
Ecco la nostra raccolta di detti conflentesi…
A casa senza fhimmina e cumu na scupa senza manico
A cchine puazzu a muglierma puazzu
A corda quannu se spezza a pue annudicare ma sempre spizzata è!!!
Add’abbivirare carduni è tiampu piarzu
A fhatiga se chiama fata e a mie me fheta
A ficu nniana un po’ fare ficu.
A gaddrina fa l’ova e a ru gaddru le vruscia ru culu
A gaddrina ca camina se ricoglia cui ra vozza chijna
A gatta da dispensa cumu e’ se pensa
A gatta prescialura fha ri fhigli cicati
A lavare a capu aru ciucciu se perda acqua tiampu e sapune
A lingua vatte dduve u dente dole, la p……..a vatte dduve vole!
A lingua vatte duve u dente dole
A malaerva un mora mai
A mali ‘ncini amu ‘mpicatu ‘a viartula.
A matinata fha ra bona jurnata
A muru vasciu ognunu s’appoggia.
A nive ‘e marzu dura quantu a fhimmina in palazzu*
A nive porta pane e l’acqua porta fame
A ogne casa cc’è nna cruce, a ra mia cc’è nu carvariu
A petra ca un piglia lippu sinne và u jume appininu!!!
A piacura nìura cià de essere a tutte ‘e cose!
A pratica vincia ara grammatica
A prima frissurata o e’ajìma (azzima – non lievitata) o e’squadata**
A quadara vuddre e ru puorcu è a ra muntagna…
A ra squagliata da nive se vidanu i strunzi
A razza (intesa come buona razza, gente capace) tira capizza
A ru bisuagnu se canuscia l’amicu
A ru lustru da lumera (lume e anche luna) paranu tutti e na manera
A ru paise da cuccagna chi meno fhatiga cchiu magna
A ru paise di cecati viatu chine tene n’uacchiu!
A San Martinu ogni mustu è vinu
A scusa de pirita sunu ‘e surache (fagioli,fagioline)
A tavula misa chine un mancia perda ra spisa
A va girannu cu ru scorpicchiu.
A vucca è na ricchizza
A vurpe chi un junge all’uva dice che è amara.
A vurza se speragna quannu e’ china
A vutte chjina e ra mugliere mbriaca
A’ cacareddhra un ce pò culu à stringere”
Acqua avanti viantu appriassu e ru diavulu a petrate (il più bello…un augurio a chi parte di avere acqua davanti, il vento a poppa e il diavolo che gli lancia pietre per impedirgli di volgersi indietro)
Acqua passata u mmacina cchiù mulino!
Acqua queta rumpe ri puanti!
Ad’ura ca u miadicu studìa u malatu sinne jiutu
A ffuria ‘e fhuttire se resta futtuti
All’uartu ‘e Diu anu ‘e manciare tutti…
All’arizzicu sta ru guadagnu
Ammazzasti ‘u puarcu e te chiudisti
Amu fhattu ‘a matinata e ra fhiglia fhimmina
Annu bisestu tintu chine cce resta.
Aprile un cangiare vestire maiu cumu te pare giugnu mutate tunnu
Ara ciotìa un ce po’ medicina.
Arriati nu palazzu c’è sta nu cane pazzu! Tè pazzu cane tè stu piazzu e pane
Aru pinninu ogne santu aiuta!!!
Auuu a lavatu a capu aru ciucciu!!!*
Avantate viartula mia ca si sciancata!!!
Bbona lavata ‘sta trippa
Campa cavaddru ca l’erva criscia…
Cane chi abbaia nun muzica
Caru cumpari domane te ‘mmitu. Tu porta a carne ca iu mintu ‘u spitu.
Ccu na manu duna ccu l’atra piglia
Ccu ra vucca case e palazzi, ccu ri fhatti, capu de cazzi
Ccu tri parmi e ‘na chjcatura
Chi appoggia ad autri e nun cucina ‘a matina se leva murmuriannu
Chi bella vo parire gran dulure a dde patire
Chi cce’ vo a fare u pane? pisa, mpasta,appiccica (accendi) e mpurna(inforna).
Chi curpa tiagnu (chi ce puazzu fhare) si sugnu fatta eccussì???
Chine cusa e scusa un perda tiampu.
Chine fhatiga mancia chine un fhatiga mancia,vive e dorma
Chi mangia pane a tradimiantu de ogni cosa è scuntiantu
Chi nasce sengro un po morire duppiu
Cchi ne voza bbenire
Chine parra assai caca viantu
Chine te vo bene cchiu du patre o da mamma o te trade o te nganna.
Chi te vo male te fha ridere chine te vo bene te fha ciancere..
Chine tena cera trova mugliera chine no,perda puru a sua.
Chine tena cchiu de mie mangia ra notte,a mie me vasta chiddra du juarnu.
Chine tena pena da carne e l’autri,a sua mu sa mangiano i cani
Chine tena ra casa larga raga spine.
Chi vo fricare ‘u vicino se curca priastu e se leva ra matina
Chi vo ncrepare ‘u suo nemicu iddru parra e tu te sta citu.
Chiddru cu un vue all’aurtu te nasce
Chine ‘u da puarcu e uartu è muartu
Chine avia pane murìu chine avia fhuacu campau!
Chine caccia e u minte cce resta vacante
Chine campa de mmidia mora de raggia
Chine ccu filici se mmisca ccu pulici se leva.
Chine ccu guagliuni se mmisca, ccu pulici se trova
Chine cummatte ccu re frissure prima o dopo se tingia (si macchia)
Chine lascia la via vecchia pper ra nova, trivuli lassa e malanova trova
Chine mangia sulu mora affucatu
Chine nasce tunnu, un mora quatratu
Chine ncialu sputa mpaccia le torna
Chine nescìu ‘u postu pirdìu, chine cce jutu cce mpinciu
Chine se marita è cuntiantu nu juarnu,chine ammazza ru puarcu è cuntiantu tuttu l’annu
Chine simina spine nun po’ jjire scauzu
Chine sta cu ru zuappo s’empara a zuappicare
Chine tena fhaccia abbusca mugliere
Chine va aru mulinu se mparina…
Chine vo va e chine un vo manna
Chiove e lassa chiovere e de duve sì, un te movere.
Chira fhaccia chi un cumpare, ciantu ducati vale.
Chiu scuru da menzannotte un po venire.
Cìalu piacurinu si un chiova oie,chiova u matinu…
Ciccu tocca ca mamma vo
Cose ‘e notte ‘vrigogna ‘e juarnu
Cu l’amici ‘u pattu ccu ri parianti ‘u cuntrattu
Ccu ru crivu e senza crivu ciarnu e mpastu
Ccu ru gaddru e senza gaddru dio fha juarnu u stessu
Cuaddru luardu e cammisa mposimata..(inamidata).
Cucinala cumu vue ca sempre cucuzza e’.
Cumpra caru ca stai mparu
Dare cumpiatti a ri puarci….. tiampu piarzu
Dduve c’è gustu un c’è perdenza
De dduve trona e de dduve lampa.
De ogne cosa ne vena ra fhine…
De vennari e de luni nun se taglianu i spiruni(unghia lunghe come speroni).
De vennari e de marti né se spusa e né se parta
Diu ci ne liberi de uamimi svarvati e dde fimmime baffute.
Dove vidi munti Jetta nive
Duve cce stanu i fhatti un ce vuanu parole
Duve un minti l’acu minti a capu
E ‘miagliu n’amicu ca ciantu ducati.
E cirasa se coglianu viscannu (per nn mangiarle)
‘E cose ‘e l’atri su sempre ccchiu bbone!
‘E duve nescia s’asca (scheggia,scaglia frammento)? ‘e sa nuce masca (maschia,dura)
Chiusa na porta se rapira nu purtune!!!
‘E finestre du paise tenanu tutte e ricchie tise
E mannaia a quannu era priavite e me nzurai
E’ megliu na vota anniricare ca ciantu arrussicare…
E ricurdative ca i cunti se fhanu ara ricota da fèra!!!
E sempre megliu nu cane amicu ca n’amicu cane..
E’ jestigne coglianu e ri gabbi mmiscanu
E’ megliu na vota arrussicare ca ciantu vote ‘ngialinire
Famme trasire ‘mpizzu ‘mpizzu, ca pue largu minne fhazzu
Fhatiga e notte vrigogna ‘e juarnu!
Fhatte i fhatti tui ca campi 100 anni…
Fhatte piacura ca u lupu te mancia
Fha ru ciuatu ppe un jire ara guerra
Fhimmina chi ride e gaddrina chi canta nun ce tenire spiranza
Fhimmine e sumere (asine,somare) duve su, fhanu na fera
Fraviche e liti, provati ca viditi
Gente e marina fhutte e camina
Gesù Cristu manna pane a chine un tena dianti!
Girala cumu vue ma é sempre cucuzza!
Gragagli, Pezzaviacchi e Riganiaddri libbirame , domine
Guardate do poveru arricchitu e du riccu mm’poveritu..
Fha bene e scordate fha male e pensace
Fha cumu te statu fhattu ca u ne piccatu
Ha fattu a varva a ru varviari
I guai da pignata ‘i canuscie ra cucchiara chi cce gira intru!!!
I megli cavaddri se vidanu aru luangu!
I parianti su cumu e scarpe, cchiu su stritte e chiu te fhanu male
I parianti suni i dianti (fanno male), u megliu parintatu è ru pane du tavulatu (il pane riposto in soffitta)
I stavucchi (tovaglioli) se su fatti stavuccheddre e re stavuccheddre se su fatte stavucchi
In estate sicca, serpi ca a viernu nciddre paru.
Jancu e russu vene du mussu
Jennaru siccu, massaru riccu
L’ abbuttu un crida aru dijunu
L’acqua ‘e giugno ruvina ru munnu
L’acqua vuddra e ru pùarcu è a ra muntagna…
L’aggiaddru intra a caggia un canta ppe amure, ma ppe raggia
L’amicu te vo videre quann’hai e te saluta ciantu vote e sempre, ma, si te vide ‘mpovertà cadutu, ognunu te cunta ‘e miserie sue
Lampu o mu te jiacca…
Largu ara farina e strittu ara caniglia
Livative livative garzuni sette a re strippe (terreno incolto da arare) sette a ri muntuni e sette assicutate ssi latruni…
Maiu mangiu sette vote e caiu
Malatie e nicessita’ scummegliano u core da gente.
Male un fare paura unn’ avire
Mangia e arruazzula ru scifu..
Mangiate chiddru chi vue e lassate a vucca a casu
Matrimuani e viscuvati du cìalu su distinati.
Mazze e panelle fhanu i fhigli belli
Meglio l’uavu oie ca ‘a gaddrina domane * tanto conflentese nummepare
Megliu n’aiutu ca ciantu cunsigli
Megliu nu surice mianzu a dui gatti ca nu malatu mianzu a dui miadici
Mmiscate ccu gente miagliu ‘e tie e facce a spisa
Mora nu Papa e si nne fa n’autru
Morte ‘e unu, sarvazione ‘e n’atru..?????????
Mugliere ‘e ruga e cumpari ‘e Ruma…
Munte Cucuzzu (monte vicino Amantea) e Rivintinu nun se ‘ncuntranu mai, l’uammini se
N’ura dorma ru gaddru, due u cavaddru, tri u caminante, quattru l’amante, cinque u studente, sie a bbona gente, sette u bifuarcu e uattu ogni puarcu
Na mamma mantene dece fhigli ma dece fhigli un mantenanu na mamma..
Nè gabbu e nè meraviglia
Ne tiani chjjiiche a r u cozziattu
Ngarrala ncuna
Nnaiu e tie sutta su mantu
Nun si lignu ppe fare vrazza ‘e crucifhissu “
O adura o fhina u povero disgraziatu sempre muartu è.
O maaaa’ Ciccu me tocca!!! Toccame Ciccu ca mamma vo’ da cancellare
Occhiu cu ‘nbide core nun dole.
Ogne savurredrra (pietruzze) aza na turriceddra
Ognuno e’scarso ‘e l’arte sua.
Ognuno pecca de l’ arte sua.
Ognuno tira l’acqua a ru mulino suo
Pane e mantu grava sì ma no tantu
Panza chjina fha cantare no cammisa janca..
Parica raghi pice a ri muarti.
Parra quannu piscia ra gaddrina !
Petrusinu ogni minestra
Piglia e minta intra u saccu
Ppe’ certa gente a vucca è na grannizza
Previticchiu vola vola pigliate pane e vate ara scola.
Pue ne vidimu! Disse ‘u cicatu…
Puru i pulici tenanu a tussa….
Quannu campava tata jiamu arriati mo ccu mamma iamu avanti
Quannu chiova ‘mpesate e va, ca quannu scampa te truavi intra
Quannu tiani a salute e nu paru e scarpe nove po girare tuttu u munnu.
Quannu trona da jumara Conza pane pe na simana
Quannu tu nascìe, iu arrubbava!
Quannu ‘u chiuppu fha ra milanciana
Quannu ‘u ciucciu un bbò acqua a voglia ca fhischi!
Quannu u diavulu t’alliscia vo l’anima!!
Rimanisti ccu ru culu ruttu e senza cirase!!!
Sa cchiù ‘u pazzu a’ casa sua ca ‘u saviu ‘a casa ‘e l’autri
salute e frasche disse ra crapa.
Santa c’e ru fissa chi me campa.
Santo e gghiesa diavulu de casa.
Se dice ru peccatu ma un se dice ru peccature
Senza u fhissa u fhurbu un campa
Si a mmidia fosse guaddrara nessunu a portasse
Si c’e’ rimediu pecchi’ ta pigli????Ma si rimediu un c’è un ta pigliare
Si l’acqua fossa bona un jessa u jume appenninu
Si nescia Maria,un nescia Lucia
Si un niasci viscannu u zu peppe (orinale) te fha ru vagnu
Sì vo vivere cuntiantu chiudate a nu cummiantu
Spartituru sparti bene ca un sai quale te vene
Spunta e jietta
Sta mparu unu,fhina chi vo n’atru”
Stanu arrivannu amici e parianti,boni venuti a ri Cujjanti.
Tantu vatte a lanceddra intru l’acqua fhine chi se rumpe!
Tiagnu na fame, na site e nu suannu e nu pitittu chi staiu moriannu, ma si me passa ra beddra de ntuarnu me passa ra fame, a site e ru suannu.
Tira cchiu’ nu pilu all’iartu ca nu sciartu aru pinninu
Tu va circannu u quartu(recipiente ) curmu rasu.
U ciucciu chiama ricchiutu a ru cavaddru
U ciucciu ppe ra forza, l’ uaminu ppe ra parola!
U fhuacu scarfa a chine vide
U lignu stuartu u fhuacu l’ addirizza.
U Miarcuri mmianzu a simana
U pacchiu de la vecchia a fattu i fungi ca nu riceve cchiu corpi de minch..(pacchiu =vagina..il resto è chiaro)
U pocu vasta e l’assai suverchia
U Signure manna viscuatti a chine un tene dianti…
U suviarchiu rumpe ra pignata e ru cuviarchiu.
U tamarru cchiu’ l’accarizzi e cchiu’ iza ra cuda
U tiampu de vacche grasse e fhinutu
Uammini e vinu ciantu a carlinu!(di uomini avvinazzati ne compri cento con un carlino)
Un dare occhiata ca un te vena petrata
Un fhuttuliare u cane ca dorma
Grazie a tutti per il tempo dedicato alla stesura dei detti conflentesi, dimostrando come le tradizione e la saggezza popolare siano sempre vivi nei nostri cuori e nella nostra memoria.
Grazie ad Ernesto Marotta per la scrupolosità e l’attenzione che ha dedicato alla lettura, correzione e stesura di questo documento.
Commenti
